Mântuitorul a oferit firii omeneşti, prin Botezul Său, noua naştere în Duh la care şi Adam a fost chemat dar de la care s-a îndepărtat prin păcatul său. Afundarea baptismală reprezintă în acelaşi timp enipostaziere în Hristos şi iradiere pnevmatico-energetică. Întrucât scopul studiului nostru se limitează la semnificaţia Tainei Botezului, vom analiza în special aspectul energetic al unirii dintre energia mobilă indefinită a apei originare şi curgerea sau fluiditatea energetică a Duhului Sfânt ca „forţă de formare continuă a existenţelor”. Refuncţionalizarea soteriologică a ipostasurilor biologice în noua existenţă personală dobândită prin Botez este o “refuncţionalizare dinamică” accentuată (eine kraftvolle Refunktionalisierung). Existenţa nouă, energia, viaţa, cunoştinţa şi voinţa noastra nouă, întreg organismul hristomorf transfigurat cu simţurile spirituale şi darurile Duhului care reprezintă noile moduri de funcţionare ale lui, constituie noul om în Hristos. Potrivit lui Palama, Dumnezeu este „forma în forme, ca obârşia formelor” (εἴδοϛ ἐν εἴδεσιν ὠϛ εἰδεάρχης). În El sunt date virtual, prefigurat şi concetrat toate formele. El oferă subzistenţă prin împărtăşirea de El ca o iradiere a luminii. Iradierea e modul de intrare al lui Dumnezeu în relaţie interpersonală cu făptura Lui.