Importanța deosebită pe care o prezintă tema legată de Sfânta Scriptură în teologia Bisericii și viața credincioșilor, nașterea Protestantismului cu viziunea sa accentuată doar pe Biblie, apariția și răspândirea fenomenului sectar în lumea ortodoxă, precum și dialogul ecumenic de astăzi, sunt câteva din rațiunile care au determinat analiza și actualizarea acestei teme, atât de semnificativă pentru înțelegerea corectă a mesajului lui Iisus Hristos. Fragmentarea teologiei protestante și gândirea sectară de mai târziu au apărut pe fondul răstălmăcirii sensului autentic al Scripturii și printr-o neînțeleaptă separare de Sfânta Tradiție. Refuzând recunoașterea unicului adevăr revelat, prezent în teologia ortodoxă și viața Bisericii, teologii protestanți și liderii denominațiunilor sectare actuale își îmbracă afirmațiile și ideile într-o aură, chipurile evidentă, de „adevăr”. Dar, cu cât opiniile lor personale se îndepărtează de scrierile Sfinților Părinți, cu atât mai mult această aură devine o oază de raze întunecate, ascunzând lumina Adevărului.