Articolul de față prezintă și analizează concepțiile lui Iosif Naniescu referitoare la rolul învățământului religios și al clericilor în societatea românească a timpului. Cercetarea noastră a avut la bază discursurile și scrierile sale edite, deosebit de valoroase, dar și câteva manuscrise păstrate din vremea când Iosif Naniescu, viitorul mitropolit al Moldovei, era profesor la Liceele Matei Basarab și Gheorghe Lazăr și director al Seminarului Central din București. Preocuparea constantă a ierarhului a fost conservarea instituțiilor de învățământ religios, menite să pregătească viitori preoți, cu o misiune atât de înaltă în societate; neglijarea seminariilor sau a calității programei și a procesului de învățământ fiind, așa cum spunea Sfinția Sa, un adevărat atentat la naționalitate.