Studiul intitulat Chipul „părintelui duhovnicesc”, în scrierile Cuviosului Paisie Aghioritul, prezintă învățătura Cuviosului Părinte, cu privire la importanța pocăinței și a părintelui duhovnicesc pentru mântuire. Sunt menționate, într-o primă secțiune, unele cuvinte ale sale privind starea generală a lumii contemporane și realitatea tristă, potrivit căreia, păcatele au devenit o „modă”, în timp ce virtuțile sunt considerate semn al „regresului”. Este subliniată, apoi, învățătura Cuviosului Părinte privind importanța Sfintei Taine a Pocăinței, considerată „al doilea botez”, „botezul lacrimilor”, însușirile adevăratei pocăințe și efectele ei, calitatea de „doctor al sufletelor” sau „doctor lăuntric” a duhovnicului, pentru ca apoi să fie descrise calitățile spirituale ale monahului atonit, ca „părinte duhovnicesc”, cele mai importante dintre acestea fiind: discernământul duhovnicesc, răbdarea, bunătatea, blândețea și, în mod deosebit, iubirea.