Corurile bisericești și activitatea lor cultural-misionară (zona Humorului și Câmpulung Moldovenesc), în Bucovina interbelică
Corurile bisericești sunt expresia prezenței unei vieți religioase în parohie. Cele mai multe dintre corurile bisericești au luat ființă imediat după Marea Unire. Corurile erau de plugari, țărănești, arcășești. Erau conduse de cântăreți bisericești, instruiți la școli și de oameni simpli, de diferite îndeletniciri, care aveau dragoste și talent pentru cântarea corală. În general cântau regulat, în duminici și în sărbători. În zona Câmpulung-Moldovenesc și Humor, corurile bisericești înființate participau la concursurile organizate de Mitropolie și cele mai bune erau invitate și în afara Bucovinei. Sărbătorile mari și hramurile se bucurau de prezența corurilor care într-adevăr cântau și încântau. Rolul corurilor a fost de a culturaliza parohia, de a face misiune prin cântare, de a apropia mai ușor pe om de Dumnezeu, de propagandă și de unitate a comunității. Corurile erau subvenționate de Mitropolie și se cerea demnitate și organizare conducătorilor corurilor.